Referate

Povestea lui Harap -Alb
Ion Creanga


Creatia literara a lui Ion Creanga cuprinde lucrarea memorialistica “Amintiri din copilarie”, povesti la care se incadreaza si “Povestea lui Harap-Alb”, povestiri si naratiunea “Mos Nechifor Cotcariul” pe care autorul a subintitulat-o “Povestire glumeata”.
In opera lui Ion Creanga, particularul este ridicat la nivelul universalului, iar atmosfera este a unei sarbatori populare. Intre romanul formarii unui tanar („Amintiri din copilarie’’) si povesti exista nenumarate fire de legatura: actiunea pare a se petrece la Humulesti, limbajul personajelor este taranesc, fantasticul este umanizat.
Publicata la 1 august 1877, in revista „Convorbiri literare”, “Povestea lui Harap-Alb” are ca tema initierea unui tanar de la stadiul de novice la cel de om total.
1.Motivul cautarii norocului
Pana la un punct, “Povestea lui Harap-Alb” respecta schema narativa a unui basm popular. Acest motiv este reprezentat de plecarea in lume a craisorului ca sa-si caute norocul.
2.Motivul pactului cu diavolul
Prima etapa a drumului o constituie padurea labirint in interiorul careia fiul de crai il intalneste pe Span de 3 ori, care-l momeste si il ia ca sluga. La a 3-a intalnire, oferta fiind acceptata, Spanul il invita pe naivul tanar sa coboare intr-o fantana ciudata pentru a se racori. Il inchide insa acolo si-l obliga sa accepte inversarea rolurilor. Astfel, craisorul devine sluga Spanului si ia numele de Harap-Alb.
3.Motivul probelor depasite
Harap-Alb este supus la 3 probe initiatice: sa aduca salatile din Gradina Ursului, sa aduca pielea crebului fermecat batuta-n pietre scumpe si, in final, pe fata Imparatului Ros.
Prima din cele 3 probe initiatice este necesara pentru ca Harap-Alb sa fie investit cu atributele razboinicului. Odata cu trecerea celei de-a 2-a probe, prin uciderea cerbului, Harap-Alb ii ia acestuia eternitatea. El va fi inzestrat cu aceasta eternitate pentru a o da oamenilor. Astfel, cerbul reprezinta o ipostaza a raului etern si prin uciderea sa, Harap-Alb instaureaza pacea in lume.


4.Motivul reintoarcerii la conditia initiala
Spre finalul operei, Harap-Alb este ucis de Span, dar renaste deoarece este stropit cu apa vie si cu apa moarta de fata Imparatului Ros. Spanul este ucis de calul nazdravan.
In afara schemei narative, “Povestea lui Harap-Alb” mai prezinta si alte asemanari cu prototipul folcloric: confruntarea dintre bine si rau, victoria celui dintai, existenta mezinului, prezenta unor ajutoare ale eroului pozitiv si prezenta fabulosului.
Exista insa si multe deosebiri ce releva caracterul de basm cult al operei: intinderea mare a textului care este alcatuiut dintr-un lant de “micronuvele”, fabulosul este tratat in mod realist, povestile lui Creanga fiind caracterizate prin „originala alaturare a miraculosului ce cea mai specifica realitate” –G. Calinescu.
Spanul se comporta ca un om viclean, iar esenta lui demonica este dezvaluita numai atunci cand coboara in fantana si isi striga numele. Cele 5 aparitii bizare, care-l insotesc si-l ajuta pe Harap-Alb se comporta, vorbesc si se cearta ca niste tarani humulesteni.
Fiecare dintre portretele celor 5 cuprinde o trimitere la fiinta umana: “o dihanie de om”, “o pocitanie de om”, “o schimonositura de om”, “o aratare de om”, “o namila de om”. Ca si in “Amintiri din copilarie”, personajele sunt vazute prin supradimensionare. Trasaturile lor sunt grotesti. Dincolo de sbstratul autohton, gasim in basm si elemente din mitologie. Astfel, ursul simbolizeaza clasa razboinicilor, cerbul, a carui privire poate ucide, trimite la capul Meduzei din mitologia greaca. Prin uciderea ursului si a cerbului, Harap-Alb reediteaza mitul Crengii de aur.
Semnificatia numelui lui Hrap-Alb
Primul termen “harap” insemna sluga si reprezinta fata cunoscuta a personajului. Al 2-lea termen desemneaza fata ascunsa a eroului si ar putea indica nemurirea.
In ultima fraza a operei, autorul sugereaza ca nunta se prelungeste in etern, iar cei care ajung acolo se “impartasesc din vecie”.